Fracturile de diafiză tibială reprezintă fracturile ce se produc în zona de mijloc a gambei(diafiza tibială) și sunt cele mai frecvente fracturi ale unui os lung reprezentând circa 17% din totalul fracturilor membrelor inferoare si 4% dint totalul fracturilor.
Mecanism de producere:
1. traumatisme de joasa energie(răsucire, cădere de la propria inălțime)
2. traumatism de înaltă energie (traumatism direct – accident rutier, cadere de la înalțime, traumatism sportiv).
Cunosterea mecanismului de producere este importanta deoarece traumatismele de înaltă energie produc leziuni ale părților moi (piele, mușchi, nervi, vase dec sânge) care au implicații atât asupra strategiei terapeutice cât și a vindecării.
Simptomele sunt edificatoare asupra diagnosticului și includ:
1. durere atroce la nivelul gambei,
2. deformarea gambei,
3. imposibilitatea sprijinului în membrul inferior afectat.
Investigațiile radiologice necesare pentru stabilirea unui diagnostic complet presupun efectuarea radiografiilor la nivelul gambei afectate cat si la nivelul genunchiului si gleznei. În cazurile care prezinta o fractură intraarticulară la nivelul genunchiului sau gleznei este recomandată efectuarea unei tomografii computerizate pentru descrierea mai precisă a fragmentelor articulare.
Tratamentul poate fi împărțit în două grupe: tratament conservator și tratament chirurgical.
1. Tratamentul conservator constă în reducerea închisă și imobilizarea în aparat gipsat. Acest tratament este adresat pacienților cu fracturi ce se încadreaza în anumiți parametri clinici și paraclinici dar și pacienților care nu sunt ambulanți sau care datorită comorbidităților nu pot beneficia de tratamentul chirurgical.